Despre creditele ETCS și alte picanterii

Am contemplat îndelung noul plan de învățământ pentru anul I și mulțimea sa impresionantă de credite.

E vorba de credite ETCS, care după unii (și după alții!) ar echivala cu 30 de ore de muncă (individuală + la curs). Un an universitar are în mod normal 60 de credite (la noi are 66!). Asta ar însemna 66 x 30 = 1980 de ore de muncă pe an. Și vreți să vă credem? Să comparăm cu niște date statistice privind orele pe care le lucrează europenii într-un an:

„ în timp ce un german munceste 1.390 de ore pe an, un grec petrece la munca in medie 2.119 ore, un italian 1.773, un portughez 1.719, iar un spaniol 1.654 (…). Francezii petrec la munca, anual, 1.554 de ore ” – ne spune site-ul Ziare.com.

Cu alte cuvinte, noi, în 34 de săptămâni de cursuri + sesiuni (conform structurii anului universitar) ar trebui să lucrăm mai mult decât lucrează nemții, italienii, protughezii, spaniolii sau francezii în 48 de săptămâni (scăzând o lună de concediu). Grecii sunt singurii care au îndrăznit mai mult, și vedeți ce au pățit. Nu-i de glumă.

Sunt curioasă cine lucrează echivalentul a mai mult decât trei credite pentru orice materie… Sper că indivizii de la UAIC care au calculat că un credit tre` să aibă 30 de ore de muncă se înșeală amarnic. Mi-e greu să-mi imaginez cum o să mă descurc cu un job de 8 ore plus 990 de ore de muncă academică pe semestru.

sper să mă ierți, vară-mea, că te fac celebră cu poza asta. N-o pot omite, e prea reprezentativă 😀

OK, dacă v-am speriat, revin și insist: o parte din cele 30 de credite se obțin din prezența la cursuri și seminarii. Dar lipsa de logică nu se termină aici.

Să ducem distracția mai departe.

Pentru fiecare semestru, planul de învățământ prevede 11 ore de cursuri și 9 ore de seminarii pe săptămână.  OK, să zicem că e rezonabil să stai la școală 20 de ore pe săptămână. Dar acum vine partea mișto:

Până să ajungem la norma de 33 de credite/semestru, după 14 săptămâni de cursuri și seminarii, mai rămân 710 ore de studiu individual. Adică vreo 41 de ore de învățat pe săptămână (am inclus aici și cele 6 săptămâni de sesiune), în afara cursurilor și seminariilor.

Serios acum, 61 de ore pe săptămână de muncă pentru școală? Când norma maximă legală de muncă e de 40 de ore?

Am o vagă impresie că toată povestea cu creditele e o mare abureală. Că de fapt nu se depune nici jumate din munca declarată pentru obținerea creditelor și a notelor. Iar când eu, iepuraș inocent de anul I stau să fac un mic calcul și constat după 5 minute că sistemul susține sus și tare chestii improbabile și nerezonabile, cam cu cât elan pot să încep noul demers educațional? Asta e cam ca la greci – teoretic lucrăm cel mai mult din Europa, dar ne furăm pe noi înșine și dăm faliment. Tu ce zici?